Indezirabilii. Aspecte mediatice, umanitare si de securitate privind emigratia din Uniunea Sovietica in Romania interbelica

Indezirabilii. Aspecte mediatice, umanitare si de securitate privind emigratia din Uniunea Sovietica in Romania interbelica


Guzun Vadim




LADDA (läs) BOK Indezirabilii. Aspecte mediatice, umanitare si de securitate privind emigratia din Uniunea Sovietica in Romania interbelica PDF:

  • Indezirabilii. Aspecte mediatice, umanitare si de securitate privind emigratia din Uniunea Sovietica in Romania interbelica.pdf


  • Indezirabilii, publicat sub egida Institutului de Istorie George Baritiu&quote; al Academiei Romane, scoate la lumina informatii putin cunoscute despre exodul etnicilor evrei, romani, rusi si ucraineni din URSS in Romania.Cauzele, mijloacele emigrarii, reactia autoritatilor, a populatiei autohtone si a organizatiilor internationale, fenomenele conexe sunt relevate in contextul profundelor transformari sociale si politice din perioada 1919-1939. Prezentarea unor texte scrise de si despre emigranti ofera detalii asupra atrocitatilor comise de regimul sovietic, a modului in care au fost perceputi si a celui in care au perceput indezirabilii statul national unitar roman.Fragment din subsectiunea Trecerea Nistrului in ambele sensuri: motive si consecinte&quote;Unul din efectele masacrelor de la Nistru din lunile februarie-martie 1932 si ale noului val de refugiati din RASS Moldoveneasca asupra opiniei publice din Romania a constat in exprimarea pozitiei fata de evenimentele tragice in publicatii. Jurnalistii si cercetatorii nu s-au limitat la analiza evenimentelor, ci au publicat o serie intreaga de materiale despre istoria regiunii transnistrene si a romanilor de acolo. De exemplu, potrivit lui Pamfil Seicaru, amplificarea represiunilor din URSS reprezenta unul din aspectele luptei impotriva traditiei (familia, pamantul, religia), iar romanii transnistreni – un bastion de indaratnica rezistenta a traditiei. In fapt, purificarea regiunii transnistrene, echivala cu desfiintarea pseudo-autonomiei moldovenesti, iar disparitia entitatii intra in linia necesitatilor de viata ale centralizarii Moscovei, trecand peste particularitatile provinciale. Motivele exterminarii sunt rezumate in finalul analizei: Moldovenii n-au fost buni, n-au slujit scopurilor pentru care li se daduse chiar si titlul de Republica Moldoveneasca, disparitia lor a aparut ca o porunca nivelatoare a standardului national conceput de Stalin. Si de pe pamanturile unde traiesc de veacuri, de pe malurile Nistrului, sunt porniti in departarile pustii si inghetate ale Siberiei. Drumul lung si greu, foamea, bolile, le va tot imputina numarul, pana ce nu va mai ramane niciunul din neamul blestemat al moldovenilor, acesti indaratnici adversari ai uniformizarii staliniste. De-a lungul Rusiei rosii (tot atat de milostiva ca si Rusia tarista) mormintele lor vor insemna drumul crucificarii moldave. Si ieri si azi Pohod na Sibir! Numai imbecilii isi inchipuie ca esenta natiilor se schimba prin revolutii&quote;. La 23 martie 1932, sub impresia cazurilor, individuale sau de grup, aproape zilnice, de impuscare a taranilor romani care incercau sa patrunda din Transnistria in Romania, Pamfil Seicaru dezvolta ideea de standardizare spirituala prin represiune masiva, exterminatorie, intr-un articol cu accente directe antiminoritare si indirecte antiguvernamentale. Raportat la incapacitatea sau imposibilitatea opririi crimelor de la frontiera sovieto-romana, directorul Curentului propunea efectuarea unui schimb de populatie cu URSS, mediat de Societatea Natiunilor: […] exact in proportia numerica a moldovenilor de peste Nistru ce ni s-ar trimite, am expedia comunisti ruteni, oameni convertiti ce nu ar mai necesita atata truda ucigasa cate sunt constranse autoritatile sovietice sa faca&quote;. O critica explicita viza rolul activ pe care ar fi trebuit sa-l joace Societatea Natiunilor: Un mijloc foarte simplu de a curma un asasinat, un semn de prezenta umana a institutiei de asistenta a popoarelor, de activa prezenta a Societatii Natiunilor&quote;. Trebuie mentionat insa faptul ca, intr-un articol ulterior, se consemna sprijinul acordat de A. Sulghin, reprezentantul ucrainean la Geneva, delegatiei Romaniei, care a cerut condamnarea masacrelor de la Nistru in format multilateral. Mai mult decat atat, putem observa ca ucrainenii sunt mentionati pe langa etnicii romani ca victime ale atrocitatilor: Masacrele s-au repetat, taranii au fost impuscati fara mila, romani si ucraineni laolalta&quote;.

  • Författare:


  • Språk:

    Rumänska
  • Utgiven:
  • Indezirabilii. Aspecte mediatice, umanitare si de securitate privind emigratia din Uniunea Sovietica in Romania interbelica.epub
  • Indezirabilii. Aspecte mediatice, umanitare si de securitate privind emigratia din Uniunea Sovietica in Romania interbelica.txt
  • Indezirabilii. Aspecte mediatice, umanitare si de securitate privind emigratia din Uniunea Sovietica in Romania interbelica.fb2
  • Indezirabilii. Aspecte mediatice, umanitare si de securitate privind emigratia din Uniunea Sovietica in Romania interbelica.ios.epub
  • Indezirabilii. Aspecte mediatice, umanitare si de securitate privind emigratia din Uniunea Sovietica in Romania interbelica.isilo3
  • Kommentera